Este normal ca in momentele de criza, necesitatea sindicatelor sa apara cu mai multa evidenta si claritate decat in perioadele de acalmie. Important este ca oamenii sa aiba in permanenta convingerea (bazata pe fapte, pe ceea ce au trait) ca sindicatul ii sustine, ca este sensibil la problemele lor.
În acest context, hotarator pentru viata sindicatului este rolul liderului de grup, cel care, intr-un fel este atat liantul, cat si principalul canal de comunicare intre staff-ul sindical si masa sindicalistilor.
Se intelege ca acest canal de comunicare trebuie sa functioneze obligatoriu in doua sensuri: liderul trebuie sa fie, pe de-o parte, purtatorul de cuvant, ambasadorul sindicalistilor, pe de alta parte, el trebuie sa fie principalul mesager al planului de actiune coordonat de staff, dar concretizat de oameni. Se inselege de asemenea ca acest rol nu este deloc usor de indeplinit, solicitarile sunt multiple, pozitia este vulnerabila si adesea ingrata. Sunt necesare nu doar insusiri personale deosebite, cum ar fi: puterea de munca, tactul, inteligenta, usurinta de a stabili si de a mentine contacte interpersonale, vointa, tenacitatea chiar (si multe altele), dar se cere mai ales vocatie, adica interes dublat de chemare pentru acest tip de activitate.
El trebuie sa aiba o puternica motivatie interna, sa nu depinda numai de motivatii externe (materiale si morale) pe care le ofera colectivitatea, adica sa-si gaseasca satisfactia si implicit dorinta de a continua, in insasi reusita activitatii. Este, daca vreti, un fel de baterie care se autoincarca in chiar timpul mersului.
Nu cerem prea mult cumva de la un om care, in definitiv, nu este un "perpetuum mobile", are si el limitele sale naturale, firesti si omenesti ?
Asa ar fi daca am afirma ca portretul pe care l-am schitat este obligatoriu pentru liderul sindical, ori noi nu afirmam acest lucru.

Am descris modelul ideal, nivelul superior de aspiratie, catre care omul tinde mereu, cu calitatile si defectele sale, cu vointa si slabiciunile sale, cu entuziasmul si descurajarile sale.
Ceea ce il deosebeste pe un lider bun de unul … sa-i zicem mai putin bun, este miscarea spre acest ideal, este vointa si dorinta de a si-l apropia. Cel din prima categorie se dovedeste un "incapatanat" si un "nemultumit de sine " in acest demers, cel din a doua categorie nu aspira (nu-i vorba, ca nici nu transpira) catre acest nivel superior, este mai "modest", multumindu-se cu recunoasterea mai mult sau mai putin autentica si sincera, din exterior, a meritelor sale "activiste". Primul este, cel mai adesea "suparat" pe sine, celalalt, mai tot timpul pe ceilalti.

Mai sus, comparam dinamica sindicalismului cu fluxul si refluxul marii , nu pentru a sustine in mod explicit teoria relativitivitatii stabilitatii sindicale ci pentru a recunoaste, cel putin noi, Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN ca miscarea sindicala din Romania, cunoaste o profunda scadere a increderii salariatilor in propriile lor sidicate .

In anul 1990 , miscarea sindicala isi reconsidera structurile organizatorice , precum si motivatia existentiala, bazandu-se pe puternicul spirit de adeziune al salariatilor la organizatiile sindicale nou constituite .
Transformarile economice si sociale survenite de la Revolutie si evident multi alti factori au condus la erodarea acestui spirit .

Sondaje facute de catre institutii recunoscute in materie evidentiaza situatii care par cel putin neverosimile . In zone geografice monoindustriale cu economii aflate in declin in loc sa asistam la o crestere a gradului de coeziune sociala , a increderii in organizatiile sindicale , rezultatele sunt contrare .
Nu ne-am propus sa contestam aceste sondaje. Ne-am propus insa sa apelam la liderii pe care i-am definit a fi - incapatanati si nemultumiti de sine - pentru a redefini sindicalismul bazat pe incredere - un sindicalism al mileniului trei.

Anul 2007, ca an de referinta privind integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a impus si reorganizarea activitatii sindicale pe alte coordonate astfel incat Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN sa-si adjudece noua calitate de organizatie sindicala europeana. Acesta este atat mesajul cat si examenul pe care inca trebuie sa-l dam.

Ion POPESCU - Presedinte Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN